Casa de Insolvență Transilvania a identificat principalele 3 sectoare noi cu risc de insolvență în 2013

Nu există comentarii

București, 4 martie 2013 - Serviciile medicale private, sectorul morăritului și al panificației și retailerii din segmentul bricolaj sunt domeniile ce se vor confrunta cu dificultăți financiare în perioada următoare și ar putea genera mai multe insolvențe în 2013.

Departamentul de Analiză Financiară al Casei de Insolvență Transilvania a analizat factorii micro și macroeconomici ce caracterizează anul 2013, aspectele financiare ale fiecărui sector de activitate, modalitatea de finanțare, legislația specifică, aspecte legate de consum și consumatori precum și tendințele în economie și, pe baza lor, au identificat domeniile ce ar pute fi supuse riscului anul acesta.

”În mod evident, nu există o soluție general valabilă pentru reechilibrarea acestor companii”, a declarat Rudolf Vizental, Managing Partner Casa de Insolvență Transilvania. ”Analiza și diagnosticul trebuie făcute de la caz la caz, însă, în mod cert, șansele de redresare sunt legate de momentul identificării problemei si al intervenției pentru remediere. Cu cât intervenția este mai rapidă, cu atât șansele de redresare sunt mai mari. Dacă este idetificat în prima fază, dezechilibrul se poate remedia prin simple negocieri și eșalonări, evitand insolvența. Într-o fază ulterioară, redresarea este posibilă printr-o reorganizare judiciară. Dar dacă problema este ignorată iar intervanția este amânată, există riscul de a compromite posibilitățile de redresare, iar falimentul devine un scenariu probabil”, a completat el.

  • Clinicile medicale private. Modul în care s-a finanțat investiția precum și motivele ce au dus la imposibilitatea de a respecta business planul inițial au dus la un grad de îndatorare acum neconfortabil pentru clinicile medicale private. Acestea s-au bucurat, într-o perioadă în care cele mai multe sectoare nu aveau acces la finanțare (2008-2010), de un interes crescut, atât din partea investitorilor cât și din partea finanțatorilor. În doi ani s-au dezvoltat peste 100 de clinici private, cu o contribuție proprie de 10-15%. În cele mai multe cazuri bugetele au fost depășite, iar perioada de grație a fost corelată cu finalizarea investiției, nu cu atingerea punctului de echilibru. Capacitatea celor mai multe clinici deschise a fost însă supradimensionată, tarifele pentru servicii medicale în 2013 se situează sub nivelul așteptărilor din momentul în care s-a demarat investiția, așa că business planul inițial a devenit nesustenabil. Colaborările cu medicii au fost încheiate în sistem part-time, mizându-se pe o migrare a pacienților dinspre spitalele de stat către clinicile privat. Tendința a fost însă inversă, iar asta s-a datorat capacității reduse de plată a pacienților, dar și unor metehne tradiționale ale medicilor. Românii, chiar și în condițiile în care acordă prioritate sectorului medical, nu au încă motivația, cultura, și capacitatea de plată necesare pentru a apela la sectorul medical privat în schimbul celui bugetar. În plus, controversatul mod de decontare dintre CNAS și spitale private este decalat în timp și necolerat cu performanțele acestora și nici cu costurile efective.
  • Morărit și panificație. Dificulațiile cele mai mari ale sectorului de morărit și panificație par a-și avea originea în evaziunea fiscală. Potrivit unor estimări din 2010 ale patronatelor din industria de morărit şi panificaţie, cantitatea de pâine neînregistrată anual în România se ridică la 1,56 milioane de tone, respectiv 72% din producţia totală de pâine, cifrată la 2,16 milioane de tone. Datele oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS) arată un consum lunar de pâine de numai 45.000 – 50.000 tone faţă de 180.000 tone cât sunt estimările patronatelor din domeniu, conform producţiei. Practicarea evaziunii fiscale de către jucătorii mici elimină comercianții mari, care sunt constrânși să evidențieze în mod corect toate operațiunile. Companiile care au dezvoltat investiții finanțate din fonduri europene, atrase pe de o parte de nevoia de dezvoltare și pe de alta de mirajul fondurilor nerambursabile, au fost afectate de gradul de îndatorare creat, de costurile suplimentare generate de investiția nouă ori de depășirile de costuri ale proiectului sau ale cheltuielilor neeligibile. Și în cazul pâinii și al produselor de panificație, populația se orientează spre preț mic, în detrimentul calității, ceea ce este încă un motiv al dificultățiilor curente ale jucătorilor din domeniu.
  • Sectorul de bricolaj a supraviețuit crizei mult mai bine decât sectoarele conexe: constucțiile și imobiliarele. În speranța revenirii pieței, depozitele de bricolaj (segmentul ”Do it yoursedf” DYI) au continuat extinderea teritorială chiar și în ultimii ani, într-o piață ce s-a comprimat continuu. Dificultățile financiare au fost generate pe de o parte de pierderile din activitatea curentă (cele mai multe fiind rezultatul promoțiilor pentru extinderea cotei de piață), pe de alta ca urmare a investițiilor pentru deschiderea unor noi depozite. Principalii jucători de pe piață au avut în 2011 cifre de afaceri cumulate de 6,8 miliarde de lei, peste 12.000 de angajați și un total de 125 de magazine la nivel național (potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor și informațiilor de pe site-urile companiilor). În acest segment extrem de competitiv, creat de jucători naționali și multinaționali, nu s-a creat nicio segmentare a clientelei. Astfel, pentru cumpărători, principalul criteriu de selecție între un magazin și altul a devenit doar prețul. Toate aceste motive fac din 2013 cel mai dificil an din ultima perioadă pentru segmentul magazinelor de bricolaj.

Luând în considerare tendințele preconizate, specialiștii Casei de Insolvență Transilvania au dezvoltat pentru anul 2013 o serie de mecanisme eficiente pentru asanarea problemelor companiilor aflate în insolvență și pregătesc o serie de produse bazate pe îmbinarea de mecanisme juridice și economice pentru tratarea dificultăților companiei în afara insolvenței. Aceste noi produse ce vor putea fi accestate se încadreaza într-o tendință normală a CITR de a evolua de la un specialist în insolvență la o poziție de specialist în tratarea impasului în business prin sau în afara insolvenței.

Despre Casa de Insolvență Transilvania

CASA DE INSOLVENȚĂ TRANSILVANIA, liderul pieței de insolvență din  România, acționează ca liant între debitoare și ceilalți participanți în procedură. Cu o echipă de peste 100 de specialiști, 35 practicieni în insolvență și 12 echipe de lucru, Casa de Insolvență Transilvania a gestionat procedura insolvenței a peste 650 de societăți comerciale și este reprezentă la nivel național. Expertiza acoperă arii de activitate ca: imobiliare, construcții, agricultură, transport, industria farmaceutică, alimentară, a lemnului, a încălțămintei, producții ceramice, panificație, activități comerciale, extracţia și prelucrarea produselor petroliere, prelucrarea minereurilor neferoase, real estate.

Casa de Insolvență Transilvania este societatea corespondentă a societății civile de avocați Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen.

Post Comment

Ai o opinie? Lasă-ne un comentariu!

*
*
*
*

Comentarii

Informații, solicitări interviuri, analize și statistici CITR:
Timea Bereczki
Corporate Communications CITR Group
timea.bereczki@citr.ro
+40 736 008 998

Comunicate recente

Business în dificultate? CITR e mai mult decât insolventă. Redăm echilibrul şi perspectiva în businessul tău prin soluţii 360. Scrie-ne adresa ta de e-mail şi află cum.